Cum m-am lăsat de țigări - pas cu pas

Salutare,

Proaspăt nefumător aici de 6 luni de zile după 22 de ani de fumat, printre care ultimii 10 cu un minim de 30 de țigări/zi, iar la băutură efectiv le sudam :)).

Am început prin a conștientiza cu adevărat că nu sunt bune și că bag otravă în mine, iar riscul să mor de cancer pulmonar fiind destul de semnificativ.

Am avut și caz în familie cu cancer pulmonar + deces și…e nasol tare, nu doresc nimănui.

Acum, privind partea practică, la mine a funcționat așa:

  1. Schimbat obiceiurile de zi de zi:
  • spre exemplu am luat decizia să nu mai fumez în casa deloc și fumam doar la scara blocului, indiferent de ora. E nasol să ieși la 6 dimineața cu cafeaua și să fumezi la scară, îți fute tot confortul posibil;
  • la fel, am renunțat la a fuma în mașină, iar atunci când conduceam fie opream pe dreapta să fumez, fie fumam direct la destinație;
  • am început să fac sport ușor, gen mers la sală sau plimbat ocazional cu bicicleta, iar faptul că gâfâiam ca ultimul porc și îmi pierdeam aerul m-a ambiționat destul de mult;
  1. Urmărit podcasturi despre țigări/fumat:

Las aici niște discuții cel puțin interesante (zic eu), care pe mine m-au ajutat să înțeleg ce se întâmplă în corpul meu:

  1. Am citit și cartea lui Allen Carr - În sfârșit nefumător - ajută, dar nu face minuni.

Ce carte citesc acum și se leagă cu pașii pe care eu i-am făcut, însă nu i-am conștientizat până când nu m-am apucat de citit, este Atomic Habits - recomand să începeți cu cartea.

Am sunat la nr. de pe pachetul de țigări și am constatat că răspunde un psiholog din cadrul Marius Nasta cu care efectiv stai de vorbă și îți dă diverse sfaturi, foarte utile de altfel.

Detalii aici: https://stopfumat.eu

După ce am pus în practică toate aceste lucruri și în urma discuției cu psihologul de la Marius Nasta, am început să folosesc plasturi cu nicotină. Surprinzător, nu am mai simțit deloc nevoia să fumez, iar odată ce am încheiat schema de tratament, nu am mai pus țigara în gură.

Pentru a mă motiva pe parcurs, am lipit foi prin casă pe care marcăm zilele reușite, astfel încât să le văd mereu. Acestea îmi aminteau că este un proces de durată și îmi arătau câte victorii am adunat pe drum.

Privind acum înapoi, îmi dau seama cât de simplu este, de fapt, să renunți la fumat, chiar dacă la început părea imposibil. Așadar, pentru fumătorii înrăiți: nu este atât de greu pe cât pare!

Btw, NU E VORBA DOAR DE VOINȚĂ, CORPUL ESTE DEPENDENT FIZIC DE NICOTINA ȘI PSIHIC DE OBICEI - deci nu te învinovăți dacă nu reușești din prima, nu e vorba că nu vrei, e vorba că ești dependent, DAR SE REZOLVĂ!

Sper ca procesul meu să vă ajute și să aveți un T0 de la care să porniți.